Timisoara / Adrian Orza: Noi, în Timişoara, mergem singuri în alegeri

Adrian Orza, Conferinţa de presă PNŢCD Timiş: „Eu o să vorbesc azi de câteva iniţiative pe care o să le punem în practică în administraţie. Zilele trecute am fost să vedem cum decurg lucrările la Piaţa Badea Cârţan. Ele se vor termina în 15 noiembrie, aşa cum era planificat, dar am decis ca deschiderea oficială să o facem în 15 decembrie, pentru ca în perioada dintre cele două date cei de la Pieţe SA să îşi atragă acolo producători, comercianţi, astfel încât în 15 decembrie lucrurile să fie pornite. Mesele sunt noi, sunt şi locuri în plus, precum şi locuri de parcare în plus, astfel că acum comercianţii nu vor mai putea să îşi parcheze acolo mereu maşinile. Sunt spaţii comerciale noi care apar atât pe aliniamentul dinspre linia de tramvai, care vor fi ocupate de cei cu flori, cât şi pe cealaltă parte, unde vor fi activităţi comerciale. Spaţiile vor fi scoase la licitaţie. Eu i-am cerut domnului director de la Pieţe să le scoată pe segmente de activităţi, ca în zonele de flori, de exemplu, să fie numai flori, să nu avem acel aspect de buticuri cu de toate. Din punctul meu de vedere, o piaţă nu trebuie să fie o dublare a unui complex comercial, ci trebuie să aibă produse naturale, sănătoase. O variantă este să încercăm în Piaţa Traian, având în vedere specificul zonei, să facem o piaţă permanentă cu meşteşugari. O să vedem în ce măsură mai găsim meşteşugari şi putem să permanentizăm o asemenea activitate acolo. Am şi discutat acest aspect şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, iar acest lucru trebuie făcut cu grijă, să fie promovată tradiţia românească. Trebuie să fim mândri de tradiţiile noastre, nu să le manelizăm. Chestiunile autentice merită sprijinite.
Ca şi coordonator al Direcţiei de Mediu, am cerut domnului Ciupa ca acum, pe final de an, pentru a putea intra în pâine în anul următor cu reglementările despre care vă voi vorbi, să organizăm o dezbatere serioasă în Timişoara, pe tema managementului populaţiei canine, la care să participe, în afară de cetăţeni, organisme care au legătură cu acest subiect. E foarte important să cerem părerea medicilor veterinari, a asociaţiilor care sprijină câinii fără stăpân şi, în urma acestor dezbateri, pe deciziile pe care le va lua Parlamentul legat de libertatea autorităţilor locale de a veni cu soluţii, să vedem ce e de făcut. Acum, legislaţia e foarte permisivă. Îţi spune să îi cazezi şi nu poţi să îi eutanasiezi decât dacă Direcţia Sanitară spune că e bolnav sau periculos. Ca să dovedeşti că un câine e periculos, e o procedură foarte complicată. Şi evident că, dacă nu există o legislaţie bine pusă la punct, nu vom rezolva problema. Dacă noi vom putea decide, trebuie să fim siguri că, dacă vom avea un regulament, aplicându-l cu stricteţe vom avea rezultate palpabile. Am început să sterilizăm câinii de pe stradă, dar nu e suficient. În lume există multe variante care se aplică pentru a rezolva această problemă. În SUA, de exemplu, se ia câinele de pe stradă, se duce la adăpost şi dacă nu vine nimeni să îl revendice sau să îl adopte, după şapte zile îl eutanasiază. Eu nu spun că e bine aşa. Spun doar că trebuie să găsim o soluţie, pe care să o aplicăm. Eu am discutat cu medici veterinari, persoane de la asociaţii chinologice, care au avut idei foarte bune. Dar nimeni nu le-a cerut părerea până acum, căci legea e de aşa natură încât părerea lor nu contează.
Trebuie discutat. Orice se poate modifica, îmbunătăţi. Nu cum se întâmplă cu Telpark-ul, căci de fiecare dată când vrem să îl îmbunătăţim, iese scandal şi se retrage de pe ordinea de zi a CLT. Dacă nu ne asumăm lucruri pe care le putem îmbunătăţi, nu vom ajunge la o soluţie. Una dintre îmbunătăţire pe care am vrut să le aducem Telkpark a fost să limităm accesul la parcare al comericanţilor din pieţe, care îşi transformau maşinile în depozite şi le ţineau acolo. S-a refuzat discuţia, pentru că unii vor ca sistemul să rămână aşa, nu să fie îmbunătăţit. Cu cât sunt mai mulţi care susţin normalitatea, cu atât mai repede se vor produce schimbări care să ne ajute să trăim mai facil.”
Adrian Orza: „Nu am vrut să vorbesc despre acest subiect, dar voi vorbi, mai ales că am văzut că apar tot felul de lucruri în presă. Faptul că dl Ciuhandu e disputat sau curtat şi de unii şi de alţii e, până la urmă, o chestie de mândrie, de onoare. Dar îi asigurăm pe toţi cei care fac scenarii că nu le-au nimerit încă. Noi, în Timişoara, mergem singuri în alegeri, ca să lămurim odată chestiunea aceasta. Primarul în funcţie e la primărie şi lucrează. Ceilalţi trebuie să îşi anunţe candidaturile.”

Timisoara / Viorel Sasca: Dna Vlad nu reprezintă nimic pentru acest partid

Viorel Sasca, Conferinţa de presă PNŢCD Timiş: „Eu o să vorbesc despre problemele noastre de partid. Am avut sâmbătă o şedinţă a CNC, la care a fost invitată să participe şi conducerea grupului Pavelescu. A venit dl Pavelescu însoţit de dl Orăşel. I s-a dat cuvântul dlui Pavelescu şi el ne-a ţinut un discurs în care toată lumea era de vină, numai dânsul nu avea nici o responsabilitate. Dânsul susţinea, aşa cum a făcut-o cu mai multe luni în urmă, că unificarea ar trebui făcută de jos în sus. Adică prima dată organizaţiile judeţene ale celor două grupări ar trebui să se unească, iar apoi să se facă un congres comun. Asta dovedeşte că domnul Pavelescu nu doreşte unificarea, căci ajunge să fie câteva judeţe în situaţia noastră, unde au creat în mod artificial organizaţii fără nici o relevanţă, aşa cum este aici cazul doamnei Vlad, care nu are membri de partid. Are salariaţi, dar nu membri PNŢCD. Or, aceste aşa-zise organizaţii contează ca organizaţii în opinia dlui Pavelescu. Este clar că în astfel de situaţii unificarea nu se poate produce în plan local. Soluţia dlui Pavelescu este una falsă. El îşi găseşte o justificare pentru ceea ce face, dar cu o soluţie care nu e fezabilă. Acolo unde dânsul a creat conduceri fantomă, e clar că acestea niciodată nu vor dori această unificare. Concret: cazul nostru cu dna Vlad, care a făcut plângere să ne dea afară din sediu etc., suntem în instanţă, iar dumneaei nu reprezintă nimic pentru acest partid. După ce dl Pavelescu şi-a ţinut discursul şi a plecat, noi ne-am continuat discuţiile privind situaţia juridică a partidului şi strategia în acest sens. Dl Ciorbea e foarte optimist că într-un timp foarte scurt ne vom rezolva situaţia. Chiar azi avem un termen foarte important, vom afla la sfârşitul zilei soluţia. S-ar putea ca lucrurile să se tranşeze chiar azi. Dacă dl Pavelescu era interesat de acest partid, nu ar fi recurs la astfel de stratageme. L-a plasat pe dl Lupu în fruntea partidului. Dl Lupu vine din când în când în Bucureşti, are şi probleme serioase de sănătate, clar că nu poate conduce PNŢCD. Tot dl Pavelescu vrea să conducă şi să ţină situaţia blocată. Dl Băsescu i-a invitat pe reprezentanţii grupărilor cu dorinţa sinceră, spune domnia sa, de a mijloci o împăcare. Nu a avut nici un efect acea întâlnire. Probabil în urma discuţiei cu dl Martens, preşedintele PPE, care fusese înainte în ţară, a avut loc această întâlnire. Pentru că se apropie alegerile, părerea majorităţii din partid e să mergem singuri. Şi eu cred că ar trebui să mergem singuri. Semnalele sunt pozitive, mulţi consideră revenirea PNŢCD în prim-planul politicii româneşti ca fiind benefică şi cred că de noi depinde să convingem electoratul dacă merităm sau nu acest lucru.
Aceste certuri şi manevre ale unora ca Pavelescu au creat urmări şi la Bruxelles. Pe ordinea de zi a PPE de ieri a fost suspendarea PNŢCD. Dl Ciorbea a fost acolo, s-a dus şi cu o scrisoare semnată de dl Ciuhandu şi seniorii partidului, în care a adus la cunoştinţă situaţia noastră, cine e acest domn Pavelescu şi ce vrea el şi faptul că în instanţă s-au făcut deja paşi importanţi pentru tranşarea situaţiei. Dl Ciorbea a cerut o amânare şi s-a acordat până în 6 decembrie, cu două condiţii: până atunci să fie situaţia tranşată şi, din această perspectivă, până atunci să avem depuse şi cele 25.000 de semnături necesare pentru fiecare partid pentru a se reînscrie cu un an înaintea alegerilor. Noi, la organizaţia Timiş, avem strânse cam 3.000 de semnături şi vrem să strângem peste 5.000 de semnături. Îi aşteptăm pe toţi membri să treacă pe la sediu sau să îşi contacteze preşedintele de organizaţie, pentru a-şi da semnătura.
Sperăm ca justiţia română să realizeze că e absurd să ne ţină blocaţi aşa, căci suntem în această situaţie de aproape trei ani de zile.”

Timişoara / Gheorghe Ciuhandu: PNŢCD – 85 de ani de istorie

Se împlinesc astăzi 85 de ani de la fuziunea Partidului Naţional Român din Transilvania cu Partidul Ţărănesc din Vechiul Regat.
Prima apropiere între Partidul Naţional Român şi Partidul Ţărănesc s-a produs în urma celor dintâi alegeri de după Marea Unire, din noiembrie 1919, în care voturile unui electorat încă neorientat nu au scos din urne un câştigător cu majoritate absolută. Ca urmare, ambele partide au colaborat la guvernarea "Blocului Parlamentar", ceea ce a creat o atmosferă favorabilă unificării ulterioare.
La 10 octombrie 1926 s-au ţinut la Bucureşti congresele partidelor: Partidul Naţional Român în sala "Transilvania", iar Partidul Ţărănesc în sala "Amiciţia". Ambele congrese au ratificat în unanimitate FUZIUNEA, ceea ce a constituit actul de naştere al noului partid: Partidul Naţional Ţărănesc (PNŢ). Imediat după fuziune a fost adoptat şi programul partidului.
Situat de comentatorii politici când la stânga, când la dreapta, în funcţie de unghiul în care ei înşişi se situau, Partidul Naţional Ţărănesc a avut covârşitorul merit că într-o perioadă de mari frământări sociale, menţinându-se pe poziţii ferme, a reuşit să polarizeze cea mai mare parte a tendinţelor populare, atrăgându-le pe calea echilibrului social şi asigurând stabilitatea ţării.
Astăzi, o privire asupra istoriei Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat înseamnă readucerea în memorie a istoriei de un veac şi jumătate a poporului român, marcată de personalităţi precum Simion Bărnuţiu, Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu. Aceste personalităţi şi-au pus amprenta atât asupra destinului partidului, cât şi asupra destinului poporului român, a existenţei şi continuităţii statului român în graniţele sale fireşti.
Partidul Naţional Ţărănesc reprezenta materializarea năzuinţelor iubitorilor de neam şi ţară, de unitate naţională, dreptate socială şi morală creştină. Născut prin fuziunea din 10 octombrie 1926, Partidul Naţional Ţărănesc a împletit armonios programul Partidului Naţional Român, condus de Iuliu Maniu, care aducea „steagul înnobilat de lupte şi jertfe pe altarul Unirii”, cu programul Partidului Ţărănesc din Vechiul Regat, condus de Ion Mihalache, partid care „descindea din revendicările ţărănimii pentru pământ, pentru împroprietărire şi consolidarea ei”.
Continuatorul Partidului Naţional Ţărănesc, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, a îmbinat experienţa istorică cu realităţile socio-politice de după 1989. Seniorul Corneliu Coposu a solicitat integrarea partidului, în anul 1987, în clandestinitate, în marea familie creştin-democrată – Internaţionala Creştin Democrată - şi, împreună cu ceilalţi lideri din generaţia de aur, a reînregistrat partidul la 8 ianuarie 1990, la Tribunalul Municipiului Bucureşti, sub denumirea de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD). Din 1991, PNŢCD este membru al Uniunii Europene Creştin Democrate, iar din 1996, membru asociat al Partidului Popular European (PPE), marea familie a partidelor creştin-democrate, populare şi conservatoare din Europa, care domină scena politică internaţională.
Astăzi, PNŢCD este un partid popular creştin-democrat a cărui acţiune politică este orientată spre reconstrucţia ţării. Dorim o guvernare a binelui comun, în folosul familiei şi al comunităţii naţionale. Cele patru valori şi principii constitutive ale partidului – patriotismul luminat, democraţia, morala creştină şi dreptatea socială – sunt revalidate şi fac parte din valorile şi principiile creştin-democraţiei moderne, cărora li se adaugă, în mod firesc, personalismul, subsidiaritatea, solidaritatea, responsabilitatea, libertatea, unitatea în diversitate.
România, o ţară cu un potenţial imens, este sărăcită şi adusă în pragul disperării de guvernări animate doar de satisfacerea binelui personal. Redresarea ţării este posibilă printr-o guvernare creştin-democrată, exercitată de oameni cinstiţi şi cu dragoste de ţară, care să acţioneze pentru binele tuturor. La acest lucru ne gândim astăzi, la 85 de ani de la înfiinţarea partidului nostru. Pentru a pune şi în practică aceste idei, însă, este nevoie de implicare, comunicare, devotament, unitate, solidaritate, abandonarea orgoliilor şi frustrărilor care, din păcate, încă există în rândurile noastre. PNŢCD poate să crească doar pe munca fiecărui membru din fiecare organizaţie în parte.
Credibilitatea noastră politică se bazează pe doctrină, încredere şi deschidere. Ştim că merită să muncim împreună pentru o societate liberă şi responsabilă, prosperă şi dreaptă. Membrii noştri, mai ales cei tineri în care ne punem atâtea speranţe, trebuie să ştie şi să fie convinşi că PNŢCD - singurul partid care nu a putut fi confiscat şi controlat - este alternativa necesară evoluţiei ţării în interiorul Uniunii Europene şi a structurilor euroatlantice.
PNŢCD este menit nu doar să existe şi să intre în Parlament. El trebuie să constituie alternativa creştin-democrată care să aducă România în rândul ţărilor europene dezvoltate. Marea familie populară, creştin-democrată şi conservatoare, care se află la putere în aproape întreaga lume, are nevoie în România de un partid puternic, după cum partidul nostru trebuie să beneficieze de solidaritatea şi sprijinul acestei familii. Suntem decişi să aplicăm fără ezitare principiile noastre pe care nu le vom negocia, nu vom accepta compromisuri politice care să ne îndepărteze de valorile, principiile şi tradiţia noastră creştin-democrată.

Gheorghe Ciuhandu
Preşedinte CNC-PNŢCD