Viorel Sasca, Conferinţa de presă PNŢCD Timiş: „Nu am participat la întâlnirea de la Centrul Oamenilor de Afaceri cu domnul prim-ministru, dar discutând cu unii dintre cei care au participat, am auzit două chestiuni foarte interesante. Una este că dl. Boc se gândeşte să pună din nou în aplicare programul de reabilitare termică a clădirilor. Este o veste bună, să vedem când îl va pune în aplicare, căci este una dintre urgenţele ţării. Se consumă resurse care ne costă bani grei. Preţul combustibililor e în continuă creştere şi ar fi o utilizare eficientă a banului public, un ajutor pentru oameni. Cealaltă chestiune se referă la regionalizare, pe care se pare că vor într-adevăr să o pună în aplicare, fără desfiinţarea judeţelor, după câte am înţeles. Faptul că dl. Boc spune că menţine judeţele e foarte bine. În schimb, propunerea cu 12 regiuni nu cred că e înţeleaptă. Şi ne referim la o chestiune pe plan local. Regiunea s-ar face cu Timişul, Caraşul şi Hunedoara. În schimb, Aradul cu Bihorul ar fi în altă parte. E clar că destinele de dezvoltare ale Timişoarei şi Aradului sunt legate unul de altul. Nu e benefic pentru nici unul dintre oraşe să fie separate. Ar trebui să se meargă pe o idee de colaborare, de dezvoltare complementară. Greşelile de acum se vor plăti mai târziu. E o chestiune forţată să treci Aradul în altă regiune. Nu se bazează pe nişte realităţi economice sau de tradiţii, ci mai mult pe orgolii şi interese politice. Regiunea aceasta cu cele patru judeţe este o structură firească, naturală, care ţine cont de toate datele economice. Şi ar duce la o dezvoltare puternică a regiunii. Timişul e foarte dezvoltat, Aradul are un mare potenţial, celelalte două judeţe ar putea fi ajutate în cadrul regiunii. Bihorul, iarăşi, are mare potenţial de dezvoltare şi e mai puternic decât Aradul. Sper că nu se vor face greşeli majore. Ar trebui să primeze criteriile economice, de tradiţie, de legătură, infrastructură comună. Căci trebuie să fie nişte legături între judeţele care formează regiunea, altfel se opreşte dezvoltarea firească a acestora.
Aş vrea să mă refer la câteva chestiuni de la Consiliul Judeţean Timiş. O să avem şedinţă de consiliu în 31 octombrie. Am avut şedinţă a comisiei economice. Am aprobat o serie de proiecte. A rămas un proiect pe care l-am discutat, dar trebuie să ne punem de acord şi cu colegii din alte comisii. Este vorba de propunerea de modificare şi completare a Hotărârii CJT din 2007 privind acest Parc Industrial Tehnologic. Din cauza crizei, multe firme de acolo au avut probleme. Cu unele am încetat deja contractul, căci nu şi-au plătit redevenţa şase luni, avem probleme acolo cu eliberarea terenului. Unele firme au şi datorii la noi, dar ele sunt falimentare şi nu văd de unde ne vom recupera banii. Probleme avem cam cu o treime din firme. De aceea, s-a venit cu o propunere ca, în momentul în care se semnează cu o firmă, aceasta să depună o garanţie, sub forma unei ipoteci. Discuţia este la cât să se ridice respectiva garanţie, dat fiind că, prin acest Parc, noi trebuie să promovăm detzvoltarea. Dacă o firmă vine în Parc şi vrea să facă o investiţie, iar noi o mai obligăm să depună şi garanţie, asta nu e de natură să încurajeze dezvoltarea. E o problemă delicată, să vedem cum o vom soluţiona. Dacă lucrurile ar deveni mai uşoare, dacă s-ar termina criza, firmele s-ar descurca mai uşor. Aşa, trebuie să mergem pe o soluţie care să susţină scopul iniţial: să încurajeze dezvoltarea. După cum ştiţi, avem acele două proiecte. Unul cu Parcul Industrial pentru producerea de echipamente care să utilizeze surse de energie alternativă, care e în faza de studiu de fezabilitate. A fost depus pentru finanţare, a trebuit să aducem nişte modificări la proiect. Mai avem proiectul cu Centrul judeţean pentru sprijinirea Parcurilor. Şi aici trebuie să aducem modificări, căci aici, deşi iniţial s-a spus că mobilierul este o cheltuială eligibilă, acum nu mai este eligibilă, căci au fost unii care au făcut excese în acest sens la unele proiecte. Asta înseamnă un efort financiar în plus pentru CJT. La Parcul industrial pentru producerea de echipamente care să utilizeze surse de energie alternativă înseamnă vreo 20.000 de euro în plus, iar la Centrul pentru sprijinirea afacerilor, vreo 40.000 euro. E vorba de dotare de birotică, nu s-au făcut excese în acest domeniu.
Vreau să mai discut o chestiune legată de partid. Am constatat, la funeraliile lui Ion Diaconescu, care trebuia să constituie un moment de împăcare, de strângere a rândurilor, că din partea grupului Lupu-Pavelescu nu există nici cea mai mică intenţie de a reveni la matcă. Procesele merg înainte şi singura speranţă a noastră acum este în justiţie, care sperăm că va tranşa această situaţie în mod just, ţinând cont de realitatea politică. Cu această ocazie s-a putut vedea ce reprezintă PNŢCD şi cine reprezintă cu adevărat PNŢCD. Îmi spunea unul din nepoţii domnului Ion Diaconescu, care a fost în seara respectivă la el, că până în ultimul moment a fost conştient, iar decesul a survenit pe nebăgate de seama, stând pe canapea, că aştepta să îi parvină un text al unei scrisori deschise, în scopul acestei reunificări. De fapt, până în ultima clipă a vieţii, domnia sa a încercat să contribuie la această reunificare a partidului.”
