„O să vă spun un punct de vedere legat de ceea ce se prefigurează cu amânarea alegerilor locale şi cu organizarea lor concomitent cu alegerile parlamentare. Aveţi un text, un punct de vedere al meu referitor la acest subiect, dar vreau să mai spun câteva lucruri pe această temă. Din punctul nostru de vedere, argumentele care se invocă denotă faptul că partidul de guvernământ caută să organizeze aceste alegeri concomitent pentru a atrage nişte avantaje în folos propriu. Din punct de vedere strict democratic, alegerile locale au un specific aparte, înainte ele se numeau şi alegeri administrative, iar alegerile parlamentare evident că au alt specific. Dacă în alegerile locale se discută mai mult aspecte legate de gospodărirea localităţilor şi probleme comunitare, celelalte alegeri au specific mai mult politic, legat de realizările partidelor politice, de promisiunile pe care le-au făcut, de modul cum le-au respectat şi, pentru viitor, de ceea ce propun. Se invocă în spiritul acestei comasări, economia. Nu ştiu câtă economie se face, dar vreau să vă spun că nici o democraţie şi nici o reformă în istorie nu s-au clădit pe sărăcie. Democraţia e o stare de fapt într-o societate, care necesită, totuşi, investirea unor bani. Din punctul acesta de vedere, aspectul acesta strict pecuniar, mercantil nu cred că ţine. În al doilea rând, aşa cum spuneam, problemele care se dezbat sunt complet diferite. Practic, electorul, când merge la vot, va avea de optat: o dată pentru forurile locale (ceea ce înseamnă patru buletine), unde are anumite probleme, poate are şi simpatii şi, pe de altă parte, pentru forurile parlamentare, unde problematica e complet alta. Deci, va fi o bulibăşeală şi, după maturitatea electoratului din multe zone ale ţării, cred că oamenii vor fi depăşiţi de putinţa de a aprecia în mod corect. Iar în al treilea rând, există un mare risc şi cred că acesta e în avantajul guvernului. Toată problematica acestor alegeri se va cantona pe problemele locale. Şi atunci, răspunderea guvernului pentru proasta gestiune a ţării, pentru amputarea salariilor, a pensiilor, pentru abuzurile care se fac, pentru nerealizarea multor promisiuni electorale se va estompa şi toţi o să discute de groapa cutare, de gigacalorie (pe care acum tot guvernul o pasează pe răspunderea primarilor) şi aşa mai departe. Guvernul îşi va scăpa urma din toate mizeriile şi proasta gestiune a ţării şi va rămâne discuţia doar pe problemele locale. Deci, cred că alegerile nu vor fi relevante în nici un fel pentru democraţia românească, dar sunt gândite să îmbunătăţească procentele electorale ale coaliţiei.
De asemenea, mai există un risc: dacă în primăvară mulţi primari care susţin Guvernul ar fi dat rateuri, evident că alegerile parlamentare din noiembrie puteau avea alt deznodământ. Aşa, se presupune că primarii cu susţinere de la guvern pot face mai multe şi chiar să atragă, prin prestaţia lor, mai multe voturi pentru guvern.
Vedeţi, la noi toate minunile ţin trei zile. S-a discutat tema statutului minorităţilor. Acum nu se mai discută nimic. La fel, despre regionalizare. Acum, se discută iar de revizuirea Constituţiei, tot cu hei rup. Trebuie reactivată o comisie care nu a lucrat un an jumate şi există la nivel parlamentar. Toate aceste chestiuni dovedesc faptul că nu se doreşte o competiţie corectă, ci păstrarea unor poziţii adjudecate, cu orice chip. Problema votului prin corespondenţă ridică la fel de multe întrebări, nu se ştie care va fi controlul şi dacă se va face acest lucru corect.
La alegerile din noiembrie, evident că ţapi ispăşitori vor fi primarii, fie că sunt din opoziţie sau nealiniaţi guvernamental. Prin forţa împrejurărilor, că primesc bani mai puţini, vor fi arătaţi cu degetul, iar ceilalţi vor fi lăudaţi. Noi suntem foarte sceptici faţă de comasarea alegerilor, din toate punctele de vedere.
Din punct de vedere al vieţii de partid, am avut o şedinţă săptămâna trecută, în data de 12 avem o şedinţă de birou judeţean, la finele săptămânii viitoare se preconizează un CNC. Azi şi mâine avem procesul la Tribunalul Municipiului Bucureşti, care vizează validarea congresului pe care l-am avut în 18 iunie. Sperăm să avem un rezultat pozitiv. E pentru prima dată când, după ani de zile, problematica aceasta s-a abordat în fondul problemei, ceea ce un mare progres. Eu sper că vom avea câştig de cauză, mai ales dacă instanţele judecă corect.
Eu sper că până la alegeri justiţia ne va da câştig de cauză. Dacă nu se va rezolva problema, există şi posibilitatea să faci liste civice. În alte părţi se practică, nu sunt neapărat liste de partid. La Karlsruhe, spre exemplu, s-a făcut o listă de independenţi, pe care s-au înscris diverse persoane care au un program electoral comun de gestionare a oraşului. Iar acum au câţiva consilieri locali care nu sunt afiliaţi politic.
Până la alegeri mai e mult şi nu am luat în calcul decât varianta de a candida pe lista partidului, aceasta dacă voi candida.
Sunt două blocuri electorale mari, USL şi PDL, şi nici unul nu prezintă ceva bun pentru România în momentul de faţă. Aşa că eu cred că PNŢCD ar trebui să meargă pe o altă cale, în care să îi raliem pe toţi cei care sunt nemulţumiţi de alternativele care li se oferă şi să fim un element de coagulare împreună cu alţii, fie că vorbim de segmente ale societăţii civile, oameni nealiniaţi politic sau partide de mai mică anvergură.
Gheorghe Ciuhandu, preşedinte CNC-PNŢCD
