In perioada 5 - 7 mai a.c., la Universitatea de Vest din Timişoara se desfaşoară Conferinţa internaţională 'Perspectivele asistenţei sociale asupra tratamentului qvasi-coercitiv al infractorilor, SPECTO 2011'. Ajunsă la a doua ediţie, manifestarea din acest an are ca temă: 'Tendinţe moderne în delincvenţa juvenilă - Rezilienţa copilului delincvent'.
Cu preilejul deschiderii oficiale, moderate de comisar-şef dr. Mihaela Tomiţă, şeful Centrului Regional Antidrog Timiş, s-au adresat invitaţilor prof. univ. dr. Ioan Talpos, Rector al Universităţii de Vest din Timişoara, Adrian Orza, vice-primar al Oraşului Timişoara şi prof. univ. dr. Anca Munteanu, Decan al Facultăţii de Sociologie şi Psihologie.
Lista invitaţilor speciali a fost deschisă de Clavaguera Joaquim Vila, Director General Executiv a Comunităţii Penale şi Justiţiei Juvenile, care a prezentat alocuţiunea 'Sistemul de Justiţie Juvenilă din Catalunia', şi jurist Ovidiu Predescu, care a prezentat tema 'Consideraţie generală privind monitorizarea/ supervizarea electronică a servicilor şi programelor' şi a adresat un mesaj participanţilor din partea prof. Dumitru Constantin Dulcan .
Cunoscutul caricaturist Stefan Popa Popas, care pregateşte pentru după-amiaza primei zile a conferinţei programul - 'Artă şi cultură împotriva drogurilor', a afirmat că doreşte să se numere printre cei care fac mai mult decât vorbesc pentru cei care au probleme cu drogurile.
'Arta poate folosi luptei impotriva consumului de droguri. Imi place sa mă număr printre cei care acţionează din umbră, dar cu rezultate, nu printre cei care ies cu pieptul în faţă pentru orice acţiune', a declarat Popas.
Lista invitaţilor speciali a fost completată de prof. univ. dr. Pavel Abraham, managerul Proiectului 'Consolidarea capacitatii functionale din domeniul serviciilor integrate oferite dependentilor si fostilor dependenti de droguri pentru integrare pe piata muncii prin actiuni de dezvoltare a instrumentelor si metode de lucru inovatoare si realizarea de programe de formare', co-finantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 ' Investeste in oameni!'.
Cu acest prilej, managerul proiectului a prezentat o analiză privind nevoile de dezvoltare educaţională, profesională şi de asistenţă psiho-socială a dependenţilor şi foştilor dependenţi de droguri care au suferit o condamnare legală cu executarea pedepsei în detenţie.
Concluziile studiului realizat de experti in adictii coordonati de Prof. Univ. Dr. Pavel Abraham
Prof. univ. Pavel Abraham a prezentat rezultatele a 8 focus-grupuri la care au participat 105 respondenţi. Locaţiile alese sunt penitenciare de maximă siguranţă, penitenciare pentru tineri şi minori, penitenciare pentru femei şi un centru de asistenţă în adicţii din afară penitenciarului din oraşul Bucureşti.
Vârsta deţinuţilor investigaţi s-a încadrat în intervalul 18-45 de ani. Nivelul de educaţie al participanţilor la interviu este extrem de scăzut, puţin peste jumătate din respondenţi au absolvit 8 clase. Majoritatea deţinuţilor s-au declarat rromi.
Cei mai mulţi subiecţii intervievaţi sunt de sex masculin, cu excepţia grupului format din 15 femei de la penitenciarul Târgşor . Majoritatea subiecţilor provin din mediul urban (4 din 5 respondenţi). Foarte putini subiecţi au declarat că au urmat şi absolvit cursuri de calificare în penitenciar (aproximativ 1 din 10) .Mai mult de jumătate din totalul respondenţilor sunt recidivişti.
Cercetarea arată că printre factorii facilitatori ai integrării socioprofesionale a consumatorilor de droguri aflaţi in penitenciare se numără: familia - care prin oferirea unui mediu securizat favorizează reintegrarea sociala; anturajul - în sensul încadrării într-un anturaj care nu promovează consumul de substanţe sau comportamentele antisociale; suportul instituţional asigurat de instituţii precum ANOFM-ul, ONG-uri, CRPECA-ul şi Serviciul de Probaţiune (consiliere post-detenţie); factori personali, respectiv, încrederea în sine, empatie, consecventa, perspectiva pozitiva asupra vieţii, motivaţia pentru schimbare; nivelul de educaţie care trebuie sa fie medie sau ridicata; un grad avansat de pregătire profesională care oferă şanse mai mari în vederea găsirii unui loc de munca sigur şi, nu in ultimul rând, comunitatea din care face parte consumatorul - trebuie să fie una deschisa sa ofere şanse celor care au avut probleme şi vor sa îşi refacă viaţa.
Prof. univ. Pavel Abraham a prezentat câteva dintre concluziile cercetării realizate in cadrul proiectului pe care il coordonează.
Cea mai importanta categorie de factori de risc menţionaţi de specialişti sunt anturajul neadecvat.
Gradul scăzut de educaţie al consumatorilor de droguri, rata crescută de şomaj, deficienţe privind spaţiul locativ, existenţa unor comportamente ilegale sau la limita legii reprezintă factori de risc importanţi pentru reintegrarea socio - profesională;
Specialiştii investigaţi afirmă că etichetarea negativă şi stigmatizarea este datorată dublului statut pe care îl au reprezentaţii grupului ţintă, respectiv de foşti deţinuţi şi foşti consumatori.
In plan medical se identifică prezenţa unei rate crescute a bolilor infecţioase ca urmare a consumului de droguri în cazul consumatorilor injectabili.
Prezenţa programelor/măsurilor care vizează consumul de droguri şi reducerea efectelor negative asociate acestuia, întâlnite de deţinuţi în cadrul activităţilor desfăşurate în penitenciar, este destul de redusă. Cel mai frecvent ele sunt de tipul asistentei/consilierii psihologice.
Subiecţii cercetării au afirmat în număr mare că au nevoie de sprijin instituţional în vederea obţinerii de acte de identitate, de calificări şi diplome, de sprijin în prevenirea recăderilor, de psihoterapie, asistenţă medicală şi juridical.
Autorii studiului coordonat de Pavel Abraham recomandă ca, incă din timpul şederii în penitenciar, tinerii să fie implicaţi în diferite activităţi unde pot câştiga premii şi chiar bani, ceea ce, pe lângă stima de sine pe care o dobandesc, poate schimba şi modul în care sunt percepuţi de ceilalţi, de societate. O altă recomandare vizează implementarea unor cursuri de formare şi de întărire a abilitaţilor de a face faţă presiunii grupului nefast atunci când acesta încearcă să inducă comportamente dăunătoare. In acelaşi timp, este subliniată importanţa folosirii modelului piramidei lui 'Maslow' de clasificare a nevoilor, care stipulează că atunci când nu sunt satisfăcute nevoile primare (de hrană, adăpost, de securitate etc.) nu putem lucra asupra celor sociale şi etice.
